Un proiect de hotărâre ajunge hotărâre a consiliului local după ce este inițiat legal, redactat și motivat, verificat de compartimentele de specialitate, analizat de comisiile consiliului, introdus pe ordinea de zi, dezbătut și votat în ședință. Dacă întrunește majoritatea cerută de lege, proiectul este adoptat, apoi hotărârea este semnată de președintele de ședință și contrasemnată pentru legalitate de secretarul general. În funcție de conținut, urmează comunicarea sau aducerea la cunoștință publică, moment de la care actul poate produce efecte juridice.
În limbajul curent se spune adesea proiect de hotărâre al primăriei, dar formularea nu este complet exactă juridic. Codul administrativ prevede că un proiect de hotărâre a consiliului local poate fi inițiat de primar, de unul sau mai mulți consilieri locali ori de cetățeni, în condițiile legii.
Aparatul de specialitate al primarului și secretarul general sprijină pregătirea documentației, fără să înlocuiască însă rolul consiliului local, care este autoritatea deliberativă și cea care adoptă hotărârea. Procedura diferă ușor în funcție de obiectul proiectului, iar actele cu caracter normativ trec și prin regulile de transparență decizională aplicabile înainte de vot.
De aceea, fiecare etapă are o funcție precisă și poate influența legalitatea, forma finală și momentul în care măsura aprobată devine obligatorie.
Cine inițiază proiectul și ce documente trebuie pregătite
Primul pas este inițierea proiectului. Codul administrativ permite acest lucru primarului, consilierilor locali și cetățenilor, iar elaborarea se face de inițiator cu sprijinul secretarului general și al compartimentelor de resort din aparatul de specialitate al primarului. Proiectul și referatul de aprobare trebuie redactate potrivit normelor de tehnică legislativă.
Referatul de aprobare explică de ce este necesară măsura propusă, care este temeiul ei și ce rezultat urmărește. În funcție de subiect pot fi necesare și alte documente, cum ar fi studii, note tehnice, documentații urbanistice, calcule financiare sau acte cerute de o lege specială.
După înregistrare, secretarul general transmite proiectul către compartimentele de specialitate pentru rapoarte și către comisiile de specialitate ale consiliului local pentru avize. Comisia poate aviza adoptarea sau respingerea proiectului, însă avizul ei are caracter consultativ. Pentru ședințele ordinare, rapoartele și avizele trebuie întocmite în termenul stabilit la transmitere, fără a depăși 30 de zile de la înregistrare, iar pentru proiectele destinate unei ședințe extraordinare termenul este de cel mult 3 zile.
Înainte de dezbaterea în consiliu, dosarul trebuie să conțină cel puțin documentele cerute de Codul administrativ:
- referatul de aprobare semnat de inițiator
- rapoartele compartimentelor de resort
- avizele comisiilor de specialitate
- documentele cerute de legislația specială, dacă sunt aplicabile
Lipsa documentelor obligatorii trebuie adusă de secretarul general la cunoștința consiliului înainte de aprobarea ordinii de zi. Un proiect care îndeplinește condițiile legale prevăzute pentru documentație trebuie înscris pe proiectul ordinii de zi.
Când este obligatorie transparența decizională
Nu orice proiect de hotărâre urmează exact aceeași procedură de consultare publică. Legea nr. 52/2003 se aplică proiectelor de acte normative, adică actelor cu aplicabilitate generală. O hotărâre care stabilește reguli pentru o categorie largă de persoane are, de regulă, caracter normativ, în timp ce o hotărâre care privește o situație sau o persoană determinată poate avea caracter individual.
Pentru un proiect de act normativ, autoritatea trebuie să publice anunțul privind elaborarea proiectului pe site, să îl afișeze la sediu și să îl transmită către mass-media, după caz. Anunțul se aduce la cunoștința publicului cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea proiectului spre avizare, iar perioada pentru transmiterea propunerilor scrise trebuie să fie de cel puțin 10 zile calendaristice.
Cetățenii și organizațiile pot trimite propuneri, sugestii și opinii. Dacă o asociație legal constituită sau o altă autoritate publică solicită în scris o dezbatere publică, autoritatea trebuie să decidă organizarea întâlnirii. Recomandările sunt analizate, dar decizia finală aparține autorității competente să adopte actul.
Legea permite o excepție pentru situații urgente sau împrejurări excepționale în care sunt necesare soluții imediate pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public. În asemenea cazuri, proiectul normativ poate fi supus adoptării înainte de expirarea termenului obișnuit de transparență. Excepția trebuie privită prin raportare la condițiile prevăzute de lege, nu ca o scurtare automată a procedurii.
Cum ajunge proiectul pe ordinea de zi și cum se votează
După completarea documentației, proiectul ajunge pe ordinea de zi a ședinței consiliului local. Proiectul ordinii de zi este adus la cunoștința locuitorilor prin pagina de internet a unității administrativ-teritoriale, mass-media sau alte mijloace de publicitate. În ședință, consilierii pot dezbate proiectul și pot formula amendamente în condițiile regulamentului și ale legii.
Dacă dezbaterile duc la modificări de fond, proiectul poate fi trimis pentru reexaminare inițiatorului și compartimentelor de specialitate, cu acordul majorității consilierilor prezenți. Această regulă este importantă deoarece o schimbare substanțială nu trebuie tratată ca o simplă corectură de redactare.
Adoptarea depinde de tipul hotărârii. Codul administrativ folosește majoritatea simplă, majoritatea absolută și, pentru anumite situații, majoritatea calificată:
- multe hotărâri se adoptă cu majoritate simplă
- bugetul local, taxele și impozitele locale, urbanismul, administrarea patrimoniului și alte categorii prevăzute de lege cer majoritatea absolută a consilierilor în funcție
- dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile cere o majoritate calificată de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție
Votul este individual și poate fi deschis sau secret, după caz. Pentru hotărârile cu caracter individual referitoare la persoane, votul este secret, cu excepțiile prevăzute de lege, iar abținerile se numără la voturile împotrivă. Dacă proiectul nu obține majoritatea necesară, nu devine hotărâre.
Ce se întâmplă după adoptarea hotărârii
După vot, hotărârea este semnată de președintele de ședință și contrasemnată pentru legalitate de secretarul general. Dacă secretarul general consideră hotărârea ilegală, acesta nu o contrasemnează și trebuie să își prezinte motivat opinia în ședința următoare.
Secretarul general comunică hotărârea prefectului în cel mult 10 zile lucrătoare de la adoptare. Această trimitere nu înseamnă că prefectul aprobă hotărârea înainte ca ea să existe. Prefectul exercită ulterior controlul de legalitate și poate ataca în instanța de contencios administrativ actele pe care le consideră ilegale.
Momentul în care hotărârea produce efecte depinde de natura ei. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii de la aducerea la cunoștință publică, care se face în termen de 5 zile de la comunicarea oficială către prefect. Hotărârile cu caracter individual produc efecte de la comunicarea către persoanele cărora li se adresează.
Traseul corect poate fi rezumat simplu. Inițiativa este transformată într-un proiect motivat, proiectul este verificat și avizat, transparența este parcursă atunci când legea o cere, consiliul îl dezbate și îl votează, iar actul adoptat este semnat, comunicat și făcut public sau transmis destinatarului. Fiecare etapă are rolul de a susține legalitatea și aplicarea corectă a deciziei locale.
Dacă ai nevoie de sprijin pentru a înțelege documentația, pașii procedurali sau efectele unei hotărâri de consiliu local, ne poți contacta pentru o analiză aplicată situației concrete.
